Fixarea coroanei pe un implant dentar înseamnă că acesta din urmă va începe imediat să experimenteze o sarcină masticatorie și, prin urmare, lucrările protetice se efectuează numai la un moment clar specificat.
În funcție de tehnică de implantare, densitatea și volumul osos, tipul de implant dentar, există 3 opțiuni pentru sincronizarea protezelor. Prima opțiune este încărcarea imediată pe implant în primele 72 de ore de la operație, dar în acest caz, protezele se efectuează numai cu coroane temporare (de exemplu, din plastic). Celelalte două opțiuni implică lucrări protetice imediat cu coroane permanente – fie la 3-6 săptămâni, fie la 3-6 luni după operație.
Între coroană și implant există întotdeauna un „adaptor” – bont protetic. Coroana artificială este fixată pe bont – prin fixare cu ciment sau șurub. Unii producători produc implanturi cu bonturi fixe, care sunt concepute pentru proteze expres în primele 72 de ore după operație.
Pentru protezarea permanentă pe implanturi dentare se folosesc cel mai des coroane metalo-ceramice, coroane din dioxid de zirconiu și coroane integral ceramice. Pentru lucrările temporare, se folosesc coroane și punți din plastic, iar când vine vorba de structuri extinse, metal-plastic.
Pentru protezarea permanentă pe implanturi dentare se folosesc cel mai des coroane metalo-ceramice, coroane din dioxid de zirconiu și coroane integral ceramice. Pentru lucrările temporare, se folosesc coroane și punți din plastic, iar când vine vorba de structuri extinse, metal-plastic.